Cume Trauma Infanzia è Stili d'Attachment si presentanu in u Matrimoniu?

Autore: Louise Ward
Data Di Creazione: 5 Febbraiu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Cume Trauma Infanzia è Stili d'Attachment si presentanu in u Matrimoniu? - Psiculugia
Cume Trauma Infanzia è Stili d'Attachment si presentanu in u Matrimoniu? - Psiculugia

Cuntenutu

U matrimoniu hè un impegnu di attaccamentu à una o più persone chì vi sentite cunnessi è sicuri cun. U stilu di attaccamentu di una persona definisce u modu d'urganizà e relazioni. E persone sviluppanu i so stili di attaccamentu da zitelli è spessu li riplicanu cù i so cumpagni.

Mary Ainseworth, una psicologa di u sviluppu americanu-canadiana in 1969, hà osservatu relazioni d'attaccamentu cù i zitelli è i so caregivers in un esperimentu chjamatu Situazione Strana. Hà osservatu quattru stili di attaccamentu: sicuru, ansiosu / evitante, ansiosu / ambivalente, è disorganizatu / disorientatu. I zitelli sanu intrinsecamente chì anu bisognu di fidà si à i so caregivers per mantene li vivi. I zitelli chì si sentianu sicuri è nutriti da zitelli diventeranu sicuri in u mondu è in e so relazioni impegnate. In l'esperimentu, e mamme è i zitelli anu ghjucatu in una stanza inseme per pochi minuti, dopu dopu chì a mamma abbandunò a stanza. Quandu e mamme sò vultate, i zitelli anu avutu diverse reazzione.


I criaturi ansiosi / evitanti ignuravanu e so mamme è ghjucavanu cum'è se nunda ùn fussi, ancu s'elli pienghjianu è circavanu e so mamme quandu surtianu di a stanza; vistu cum'è una reazione à una disattenzione consistente à i bisogni di u zitellu. I criaturi ansiosi / ambivalenti pienghjenu, appiccicati à e so mamme, è eranu difficiuli à calmà; una reazzione à una inconsistente attenzione à i bisogni di u zitellu. U zitellu disurganizatu / disurientatu tense u corpu, ùn pienghje micca, è si ne và versu a mamma, poi si ne và; anu vulsutu cunnessione ma ne anu paura, alcuni di sti zitelli sò stati trovati abusati.

Perchè hè questu impurtante?

Quandu cunniscite u vostru stile di attaccamentu pudete capisce cumu reagite in stress. E persone chì anu avutu traumu in a zitiddina spessu ùn anu micca un stile di attaccamentu sicuru. Queste persone sopravvivenu à i so traumi; in ogni modu, parechji ùn sanu micca cumu a so paura di a sicurità si prisenta in situazione di ogni ghjornu in relazioni. Amate a persona chì site cun, avete fiducia in elli. Quandu vi scontru, vi truvate agisce cum'è un'altra persona. Riagisce à i sentimenti è u vostru cumpagnu vede solu u vostru cumpurtamentu micca a paura chì hè sottu. Puderete chjude è ùn parlà micca, o pudete disconnect in altri modi. Pudete compensà eccessivamente cuntrollendu cù u vostru cumpagnu per assicurassi chì tuttu va bè dopu una lotta più di una volta. A fantastica nutizia hè chì chiunque pò guadagnà un attaccamentu sicuru per mezu di relazioni chì si sentenu sicuri è nutriscenu. Diventà attenti à e vostre azzioni, piantà è osservà u vostru cumpurtamentu è l'emozioni chì emergenu ponu dà una visione di ciò chì pudete avè bisognu quandu hè stressatu. Per esempiu, Avete bisognu di sentitevi sicuri? Vi sentite degni d'esse amatu?


Chì hà da fà u mo stile di attaccamentu cù u traumu?

U traumu hè una sperienza chì lascia una persona chì si sente profondamente angosciata. Questu hè dovutu à a relazione mente-corpu chì a persona hà cù l'eventu. A Neuroscienza ci hà mustratu chì e persone chì anu avutu traumatisimi anu resettatu u so centru di risposta autonomica- vedenu un mondu assai più periculosu. L'esperienze traumatiche anu fattu novi percorsi neuronali chì li dicenu chì u mondu hè spaventosu, assai cum'è un stile di attaccamentu insicuru.

Fisiologia di u traumu

I corpi umani anu un sistema nervosu centrale (CNS) chì cunnessa u cervellu è a medula spinale induve l'impulsi sensoriali è motori sò trasmessi - questa hè a basa fisiologica di a nostra esperienza di u mondu. U CNS hè fattu di dui sistemi, u sistema nervosu parasimpaticu (PNS) è u sistema nervosu simpaticu (SNS), u meccanisimu vi face sorte da una crisa. E persone chì anu avutu traumu passanu pocu o micca tempu in u PNS: i so corpi sò attivati ​​è pronti à luttà. Similmente, quandu una persona cù un stile di attaccamentu insicuru hè sconvolta, stanu in u SNS è reagiscenu per ghjunghje in sicurezza. U traumu vi privi di sentitevi sicuru in u vostru corpu. Quandu si batte cù u vostru altru significativu pudete esse purtatu in vechji feriti senza esse cuscientemente cusciente di questu. Per recuperà da l'esperienza, a mente, u corpu è u cervellu anu da esse cunvinti chì site sicuru.


Avà chì facciu?

  • Rallenta: piglia fiatu prufondu è respira più longu, resettendu u vostru SNC. Hè impussibile di sente un traumu in un corpu rilassatu.
  • Amparate u vostru corpu: Yoga, Tai Chi, Meditazione, Terapia, ecc. Sò tutti modi per piglià cuscenza di u vostru corpu è mente.
  • Attenti à u bisognu chì ùn hè micca cumpletu è cumunicà ciò à u vostru cumpagnu. Fighjà sottu à u cumpurtamentu pò aiutà à capì.
  • Cumunicà: Discutite cù u vostru cumpagnu ciò chì vi rende scontru, identificate i vostri fattori scatenanti per rabbia, tristezza, ecc. Quandu sentite un sintimu identificate ciò chì hè accadutu prima di quellu chì vi hà lasciatu u sentimentu
  • Fate una pausa: piglià un respiru di 5-20 minuti quandu in un argumentu chì ùn va nunda, poi torna è parlà.
  • Cuntate in daretu da 20, Usendu u vostru latu logicu di u vostru cervellu, aiuterà à bilancià a mente chì hè inundata da u latu emotivu.