Perchè Duvete Tenesi Mani Quandu Luttate

Autore: John Stephens
Data Di Creazione: 21 Ghjinnaghju 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
Perchè Duvete Tenesi Mani Quandu Luttate - Psiculugia
Perchè Duvete Tenesi Mani Quandu Luttate - Psiculugia

Cuntenutu

Se sì qualcosa cum'è prima, l'ultima cosa chì vulete hè esse toccu da u vostru cumpagnu quandu si batte. Era prima chì, se u mo cumpagnu è eiu stavamu luttendu, è ellu mi ghjunghjia in ogni modu, mi alluntanassi. Aghju ancu incruciate e mo bracce, forse ancu turnà e mo spalle à ellu. È abbagliu. Aviu un veru bellu sguardu chì aghju sviluppatu in a zitiddina quandu eru arrabiatu cù i mo genitori.

Ma aghju praticatu un novu modu di luttà.

Periculu è U Cervellu Reptilianu

Ci hè una bona ragione per chì tendemu à alluntanassi durante una lotta: ùn ci sentimu micca sicuri. Più specificamente, i nostri cervelli rettiliani sentenu periculu-periculu di tippu di vita o di morte- è i nostri sistemi nervosi autonomi entranu in modu di lotta o di volu. Perchè u cervellu rettilianu si scatta quandu stemu luttendu per quellu chì face i piatti? Perchè sta parte primitiva di u nostru cervellu hè stata prugrammata da a nascita per esse attivata quandu i nostri bisogni di attaccamentu ùn sò micca soddisfatti. In altre parolle, ci sentimu in securità quandu a mamma ci dà da manghjà, riparu è amore, è una alarma sona quandu i nostri bisogni ùn sò micca soddisfatti ... perchè infine, un criaturu more se un caregiver ùn risponde micca à i so bisogni. Avanzate pochi decennii è u tipu di ligame d'attaccamentu chì avemu cù u nostru cumpagnu romanticu riflette l'attaccamentu chì aviamu cù i nostri caregivers primari. Quandu quellu ligame hè minacciatu, sona l'alarma è tememu per a nostra vita.


Tutti sapemu chì una lotta cù u nostru altru significativu hè più prubabile micca una situazione di vita o morte. Allora ciò chì duvemu fà hè annullà u missaghju di u nostru cervellu rettilianu è dilli di mantene a calma (è luttà avanti). Ma luttate in un modu diversu: micca cum'è se fussimu rettili, o criaturi impotenti, luttendu per salvà a nostra vita, ma cun calma è cun tutte quelle grandi facultà chì venenu cù e parti più evolute di u nostru cervellu: a capacità di esse amatori, empatica, generosa, curiosa, attenta, dolce, raziunale è pensativa.

Amore & U Cervellu Limbic

Entra in u sistema limbic. Questa hè a parte di u cervellu rispunsevule per a nostra vita emotiva. Hè a parte di noi chì distingue i mammiferi cum'è più evoluti di i rettili; chì ci face vulè avè cani per cumpagni più chè i coccodrilli; è chì face innamurà cusì deliziosu è u dulore cusì dulurosu.

Quandu ci tenemu e mani è guardemu l'uni à l'altri cù ochji dolci è amatori, scatenemu un bellu prucessu chjamatu risonanza limbica. A risonanza limbic hè a sintonizazione di u statu internu di una persona à quellu di l'altru. Hè a lettura mentale di u sistema emozionale-lettura di l'emozioni se vulete. A risonanza limbica hè cumu una mamma sà ciò chì u so zitellu hà bisognu. Hè ciò chì rende pussibule per una banda di acelli di vulà inseme cum'è una sola ... tutta a banda si volta à manca senza un acellu particulare in carica. Quandu simu in risonanza limbica cun qualchissia chì amemu, intuemu automaticamente u so statu internu.


Impurtanza di leghje l'altri

Dapoi a nascita, avemu praticatu a lettura di e persone - e so espressioni facciali, l'aspettu in i so ochji, a so energia. Perchè? Hè una capacità di sopravvivenza chì porta à a sicurezza è l'appartenenza, ma più importantemente, à gobs di informazioni nantu à tuttu u statu internu impurtante di l'altru. Sottestimemu l'impurtanza di leghje l'altri, ma sapemu ancu chì quelli chì sò bravi à questu sò riesciuti: genitori migliori sò in sintonia cù i so figlioli, migliori imprenditori in sintonia cù i so clienti, migliori oratori in sintonia cù u so publicu. Ma sta cumpetenza hè dimenticata quandu si tratta d'amore romanticu. Quandu ci luttemu cù i nostri altri significativi, li sintonizemu spessu invece di accurdalli.

Quandu sceglemu di sintonizzà li invece, avemu l'occasione di capisceli più in profondità. Per esempiu, a verità per quessa ch'e mi arrabbiate quandu i piatti ùn sò micca fatti ùn hè micca solu di i piatti. Hè chì mi ramenta a mo casa caotica è disordinata chì cresce per l'alcolismu di a mo mamma ... è mi lascia senta furtuna perchè suscita u vechju ricordu implicitu di cume era a mo vita à quellu tempu. Quandu u mo cumpagnu capisce chì per mè, hè assai più prubabile di fà i piatti per aiutami à guarisce a ferita lasciata da a mo mamma trascurante. Quandu si capisce l'umanità di u nostru cumpagnu ... a so vulnerabilità, e so contusioni emotive ... allora u travagliu di a coppia diventa circa a guarigione piuttostu chì a lotta.


Cusì, sceglite. Pudete luttà cum'è rettili, luttendu inconscientemente solu per stà in vita. O pudete sceglie di respirà prufundamente, pigliate e mani di a vostra innamurata in e vostre, fighjulelu cun amore cù ochji soffici, è rinfurzà a vostra cunnessione per risonanza limbica. Quandu simu in risonanza trà di noi, ricordemu chì simu salvi è chì ci amemu. U nostru impulse per pruteggervi attaccendu l'altru hè dimenticatu è u nostru impulsu per esse tenerezza torna. In risonanza limbica, avemu a capacità di curregge l'errore di u cervellu rettilianu: ùn sò micca in periculu, sò innamuratu è vogliu stà innamuratu.